colturile camerelor tipa in alergare
pana ecoul zguduie imaginea lumii
singuratatea a scapat din cutie
si s-a raspandit prin odaie
secretul e ascuns intre doua pagini lipite
lasand istoria incetosata
iertarea asteapta inghetata la usa mea
poezia e departe
sufletul ei din patru versuri perfecte
imi deschide drumurile din labirint
in noptile lungi si zimtate
strans infasate in vise de pasare
trecandu-mi prin par degetele rasfirate
din oase de stele